marți, 24 noiembrie 2009

Stropi

Din vasul de jad un fum de matase rasare.Din lumanari picura lacrimi sangerii.Salonul pictat e jumatate mangaiat de lumina ,iar jumatate'i cuprins de durere.E pustiu sub bolti inalte si picura din grinzi tristetea.Trag usor paravanul verde si m-ascund intre ganduri.Departe se aude usor un cantec.Vantul se zbate in geam in ultima zi din noiembrie.Simt c-au trecut vieti de cand ti-am vazut ultima data surasul amar din pricina despartirii.Ti-am spus la revedere,dar inteleg acum ca mi'am luat ramas bun,atunci cand mi-am desprins mana din stransoarea ta.Inca o noapte ingrozitor de lunga,inca odata,asternutul,rece imi va ramane.Stropii de ploaie ca fiarele se zbat neostenite in sufletul meu gol..
S-a stins lumanarea si au ars aromele toate in vas.M'am trezit din vis in prima dimineata de decembrie.

vineri, 6 noiembrie 2009

Untitled

..and we cheat and we lie, nobody says it's wrong so we don't ask why..because it's all just the same at the end of the day

joi, 29 octombrie 2009

David

"Fericirea sau nefericirea oamenilor este în mare parte opera lor." (John Locke)


Depasind cu mult miezul noptii am pierdut intr'un final notiunea timpului.Lumina slaba a veiozei creaza umbre si forme pe peretele din fata patului.Asternuturile aproape au alunecat cu totul de pe pat.Camasa mea de noapte,cea alba si vaporoasa are acum o pata galbuie ce emana un miros de cafea proaspata.Cana zace impartita in bucati pe podea.Asa mi se intampla de fiecare data cand ma reintorc in intimitatea camerei mele.Invaluita de un amestec de intuneric si lumina difuza,ma pierd printre aceleasi ganduri inca o data.As fi lasat totul in urma.As fi uitat.As fi pornit mai departe.Un regret amarnic insa, se agata cu nesimtire de constiinta mea si ma trage inapoi.Poate ca daca as fi venit in ziua aceea totul ar fi fost bine.Sau poate nu,dar cel putin ar fi trebuit sa incerc."Poate"..Noptile mele sunt un sir lung de "poate",tigari si cafea.Uneori,atunci cand fiecare lucru parca incearca cu tot din'adinsul sa'mi aduca aminte de tine (de la dantela fina a sutienului meu,peste care iti plimbai usor degetele lungi, pana la frunzele teiului din fata geamului,care se unduiesc in vant,asemeni tie atunci cand cantai) pornesc pe strazi,aiurea.
E una din acele ore absurde ale diminetii.Aerul aberant de rece imi inunda plamanii odata cu fumul din tigara.Inca nu s'a luminat.Felinarele de pe marginea drumului impastie in jur umbre ingalbenite,urme de lumina ingrozitor de palida.Picioarele ma poarta inainte in speranta ca voi reusi sa gasesc oaza de liniste de mult pierduta din sufletul meu.Insa umbrele din noapte,vreun copac sau vreo banca,poate un caine ce'mi cerseste un dram de afectiune sau poate niste mancare;ritmul pasilor sau zgomotul lor pe asfaltul umed,mirosul de tutun,poate chiar aerul infricosator de curat ma duc iar cu gandul la tine.La noi.La plimbarile noastre nocturne cand era ori prea cald in casa,sa putem dormi,ori acel moment din noapte in care desi storsi de puteri eram parcursi de a'ntregul de un val de adrenalina si mergeam in cautarea unei aventuri.O porneam deci impreuna pe strazi,tinandu'ne de mana,fumand o tigara,povestind nimicuri, razand si prefacandu'ne ca suntem singurii oameni din lume.
Dupa trei stradute si patru tigari incep sa ma gandesc ca poate intamplarea va face sa ne intalnim la urmatorul colt.Apoi iata'ne tolaniti pe canapea,eu ma joc cu parul lui si ii consum mirosul dulce-amarui de care sunt dependenta,el ma tine in brate si'mi vorbeste fumandu'mi tigarile.Dar la colt nu e nimeni si nici la urmatorul colt.Ma prinde rasaritul cu privirea pierduta in gol si mai multe ganduri decat pot purta.Unul singur pare sa fii pus stapanire pe intreaga mea fiinta.Picioarele mele fac stanga imprejur si ma poarta intr'o directie prea bine cunoscuta.
Iata'ma aici;dupa ce am urcat sase etaje intortocheate,ma aflu in sfarsit in fata usii masive;ma cuprinde brusc spaima si o serie de ganduri noi imi invadeaza constientul "ce o sa spuna cand o sa ma vada? o sa ma primeasca?ce o sa'i spun eu?" Categoric situatia ma depaseste si intrece cu mult limita curajului meu,cobor!Dar e prea tarziu.Doua secunde mai tarziu,nici nu m'am intors bine ca scara a fost invaluita de lumina:usa era acum deschisa.Incurcata si regretand profund ca am dat curs acelui gand,m'am intors din nou si am pasit peste prag.Acum trebuie sa merg inainte,este exclus sa ma intorc,nu mai am timp sa fug si ..si dintr'o data iata'ma infata a doua maini ce se intind spre a ma cuprinde,ce incadreaza trupul subtire si frumos acoperit doar de un pantalon negru, ce se termina intr'un zambet pe atat fericit pe cat mirat,un pic amuzat (probabil de expresia mea extrem de confuza),pe chipul acela fara cusur,chipul acela ..pe care il iubesc.Primirea mi'a dat cat de cat curaj sa incep sa vorbesc insa o problema imi arde din interior pana pe buze,pentru care am venit de fapt si pe care inca nu indraznesc sa o spun cu voce tare.Poate pentru ca nu stiu cum ar suna.Pentru ca ma sperie ce va urma.De ce?De ce se intamplasera toate astea?Am fi fost fericiti si acum daca nu as fi fost eu atat de..atat de..eu!
Fara sa'mi dau seama lasasem capul in jos si infipsesem privirea in podea.Un deget plasat sub barbie imi ridica usor capul.Imi spune ca ii pare rau ca nu m'a ascultat si nu a fost de partea mea,ca ma iubeste..si iata'ne tolaniti pe canapea,eu ma joc cu parul lui si ii consum mirosul dulce-amarui de care sunt dependenta,el ma tine in brate si'mi vorbeste fumandu'mi tigarile..

vineri, 23 octombrie 2009

Chloe III

M'am trezit pe la 5 azi dimineata dupa doua ore amarate de somn.Mi'am facut o cafea si am iesit pe balcon sa fumez o tigara.Era un frig teribil.Cerul iar avea culoarea unei sosete murdare.Pe deasupra se plimbau nori greoi,incarcati de lacrimi.Aerul era umed si atat de rece incat atunci cand intorceam capul intr'o parte aveam senzatia ca tocmai am primit o plama peste obraz.Am tras un colt de draperie de la usa si am sters masa,apoi mi'am tras un scaun si m'am asezat,plasandu'mi strategic genunchii la piept sub puloverul imens pe care il purtam,ca sa nu inghet.Si am lasat timpul sa alerge in voia lui..

Am vazut zilele trecute,in drum spre cafeneaua lui Doris, un afis,atarnat de o cladire,pe care ochii mei nu au putut sa'l evite probabil din cauza dimensiunii exagerat de mari.Scria ceva despre frumusete..
Frumusete? De unde frumusete? Nu exista asa ceva!Sau cel putin nu in totalitate.Este numai o idee,un concept si asta e adevarul.Pana si adevarul e urat.Iau ca exemplu orice om fie barbat,fie femeie,oricat de frumos sau frumoasa ar fi pe dinauntru este un simplu schelet si scheletele sunt urate.Miscari bruste si smucite,scobituri adanci si negre si expresii diabolice.Imagineaza'ti asta cand mergi pe strada.Schelete ambulante oriunde indrepti caput.Mai vezi ceva frumos?Bine o sa mi zici ca oamenii sunt mai mult de atat,ca scheletului ii sunt alipiti muschi,carne si creier,dar daca stai sa te gandesti,in fond,nu's decat o gramezi de oase si zgarciuri.
Ieri eram in magazin si imi cautam casti noi pentru ipod cand,la un moment dat,pe toate ecranele expuse au inceput sa apara fel si fel de oameni care pareau sa faca parte dintr'o secta sau ceva care s'ar fi numit "Pastorasii fericiti" cu un posibil motto care ar suna cam asa "alatura-ni-te noua si vei zambi necontrolat;te vom face fericit prin orice mijloc".Cu alte cuvinte "daca vrei sa fii un zombie (mai) idiot (decat esti) si fericit sau sa ti se spele creierul esti omul pe care il cautam".Fericitii astia au gasit ca subiect al zilei frumusetea.Am asistat la 20 de minute din emisiune,20 de minute de pura tortura (cat am stat dupa imbecilul ala sa'mi aduca o pereche de casti din depozit) in care am auzit numai "Cat de frumoasa este lumea","Ce frumoasa este natura!Uita'te la pamantul acela frumos,la apa cristalina si frumoasa.." si asa mai departe.
Pamantul acela frumos..hmm.Te'ai gandit vreodata ce e sub acel pamant? Cadavre.Mii si mii.Cadavre aflate in putrefactie.Si schelete.Si nu dispar asa usor.Si nici prea repede.Sunt toate acolo jos, sub noi.Mereu; oriunde te duci.Unde mai pui si ca intre tine si gramada de lesuri nu e decat praf.Un strat gros de praf.Ce mai e frumos acum? Si deci, la urma urmei in ce consta frumusetea?

Mi'au inghetat picioarele! Sorb si ultima gura de cafea,acum rece si imi sting rapid tigara.Intru in casa si las in urma scrumiera plina si gandurile negre..

[...]

luni, 14 septembrie 2009

This is you

"This is you. Eyes closed, out in the rain. You never thought you'd be doing something like this, you never saw yourself as, I don't know how you'd describe it... Is like one of those people who like looking up at the moon, who spend hours gazing at the waves or the sunset or... I guess you know the kind of people I'm talking about. Maybe you don't. Anyway, you kind of like being like this, fighting the cold, feeling the water seep through your shirt and getting through your skin. And the feel of the ground growing soft beneath your feet. And the smell. And the sound of the rain hitting the leaves. All the things they talked about in the books you haven't read. This is you, who would have guessed it? You.."


Am senzatia ca viata mea merge inainte fara mine.Se tot intampla fel si fel de lucruri.Oamenii imi vorbesc, ma striga, imi povestesc, glumesc, dar parca eu nu sunt acolo!Parca in fiecare clipa eu ma trezesc din somn, sunt ametita si daca ma intrebi n'as putea sa'ti spun ce s'a intamplat adineauri nici daca viata mea ar depinde de asta.Ironia e ca nu pot sa dorm deloc.N'am mai dormit de martea trecuta.Sunt total absenta.Pe de'o parte imi place.Pe de alta parte ma sperie.Am incercat intr'o noapte sa derulez inapoi ultimele doua-trei luni si sa vad daca reusesc sa inteleg ce si cum s'a intamplat, dar m'am pierdut cand am ajuns la tine..Nu mi'e dor de tine.Imi e dor de mine cand eram cu tine.Nu eram nici asa,nici asa.Eram eu si asta imi placea.Eu.Cred ca am uitat cum sa fiu eu.Undeva s'a rupt filmul.

*note to self: las'o balta,dormi si tu putin si maine o sa vezi ca o sa fie totu bine
**note to self: sa nu crezi ce scrie la *

Stii,ma gandeam ca mi'ar placea sa ma mut.Undeva departe.Locul asta ma face sa ma gandesc la tine.Si afurisita asta de cana de cafea ma face sa ma gandesc la tine.Pe de'o parte imi place.Pe de alta parte ma enerveaza la culme.Mda,a trebuit sa'mi schimb tigarile,stii?Pentru ca aveam senzatia ca o sa'mi iesi in cale sa'mi ceri una.Acum fumez ce fumam inainte sa te cunosc pe tine.Tigarile alea care mi'au placut intotdeauna si pe care tu nu le puteai suferi.Cand am tras primul fum m'am gandit cat de tare te'ar fi enervat sa ma vezi cu pachetul ala in mana.Si am zambit.Da..Fumez mult mai mult ca inainte.Ti'am primit biletelele.Pe toate! Am reusit sa deslusesc un "suna'ma" inainte ca toate sa se transforme in cenusa pe fundul scrumierei.Stii doar ca nu o sa te sun.Nu vreau sa te mai vad.Sau poate vreau.Cert e ca tu nu o sa aflii niciodata.Nu stiu cum de am ajuns sa ma gandesc iar la tine.Ceva imi spune ca e ultima data.Intr'un fel nu mai imi pasa.Daca ma vezi pe strada,sa ma saluti doar daca e soare.Daca zambesc,sa ma lasi in pace.Daca ma uit inainte,sa stii ca sunt bine.Si nu uita,te iubesc.


Maine o sa fie bine.Nu cred asta,dar de ce nu?Mie o sa'mi fie bine.Eu inteleg,nu'mi pasa daca intelegi si tu..


***note to self:get rid of that bloody cup!!ps:go sleep!

marți, 7 iulie 2009

Chloé II

Cap II : Londra


Azi dimineata nu ma simteam bine si din nou,nu stiu de ce,dar imi venea sa plang si sa nu ma duc la servici,dar m'am dus.M'am angajat acum doua saptamani, cand am ajuns aici.Cred ca o sa ma dea afara in curand.L'am vazut eu pe sef cum stramba din nas cand am trecut pe langa el.Adevarul e ca in astea doua saptamani am fost de vreo 3-4 ori la birou si nu am stat prea mult.N'am stat mult nici azi,am plecat de acolo pe la 3.Le'am spus ca mi'e rau desi imi trecuse,dar trebuia sa plec sa ma intalnesc cu Alice.Si'a luat concediu si a venit aici pentru trei saptamani.Ma bucur enorm dat fiinda Adam e la lucru mai tot timpul si eu sunt singura toata ziua.M'am intalnit cu Alice si am ajutat'o sa se instaleze in camera de oaspeti.Pe la 4 am terminat si am iesit sa bem o cafea in centru.Am comandat o cafea neagra si chelnerul m'a intrebat daca nu cumva vreau si lapte.Alice si'a luat un frappe desi deobicei bea cafea neagra,ca mine.Si'a scuzat alegerea spunand ca tocmai bause doua cafele pe drum,in tren.Ne'am aprins cate o tigara si am inceput sa vorbim.Mi'a povestit ce mai e pe acasa,cu cine s'a mai intalnit,prin cate a trebuit sa treaca ea ca sa poata sa isi ia concediu acum,de seful ei care mai nou ii face avansuri cu fiecare ocazie si tot felul de maruntisuri.La un moment dat ma plictisisem teribil (imi vorbea de jumatate de ora de un coleg de-al ei,cam impiedicat,ce pierde dosare pe fiecare zi),dar n'am vrut sa o fac sa se simta prost asa ca am continuat sa zambesc politicos si sa dau din cand in cand din cap aprobator.In curand nu mai auzeam nimic din ce spunea,ma izolasem total si eram decisa sa'i ofer creierului meu o pauza binemeritata de la intamplarile din viata lui Alice.Sunt obisnuita.De fiecare data cand ne vedem dupa o perioada mai lunga de o saptamana sunt lovita de un val de informatii recente,mai mult sau mai putin interesante,din viata ei.O stiu de 18 ani si rar ni s'a intamplat sa nu ne vedem perioade mai indelungate de timp.Se pare ca astea doua saptamani in care nu ne'am vazut,de cand m'am mutat eu,au fost cele mai neinteresante de pana acum.A facut o pauza scurta pentru a'si aprinde o tigara si am profitat schimband subiectul.Am intrebat'o ce mai face frati'su.Il cheama Zhiqiang,dar noi ii spunem Zee de cand ne stim.E cu doi ani mai mare ca ea.Mama ei a avut o aventura cu un vietnamez inainte sa'l intalneasca pe tatal lui Alice.Zee e cel mai bun prieten al meu.Am fost impreuna 11 luni(de departe cea mai lunga relatie a mea),asta bineinteles inainte de Adam.De teama unei noi avalanse de informatii in plus m'am oferit sa'i arat putin orasul.Am platit nota si am luat'o spre gradina botanica.Am scapat usor,am mai ascultat o poveste despre o fina de'a ei si apoi m'a lasat pe mine sa vorbesc.

E 12 jumate si Adam nu s'a intors inca.Alice imi tot spune sa nu ma ingrijorez,dar cum as putea sa nu ma ingrijorez daca tocmai azi intarzie atat?I'am spus ca Azi vine Alice si mi'a promis ca ajunge acasa la 9.S'a racit si mancarea.M'am grabit cand am ajuns acasa si am sunat la restaurantul chinezesc din colt pentru ca era deja tarziu si m'am gandit ca ne aduc mancarea repede,ca nu cumva sa vina Adam acasa si sa nu fie gata cina.I'am tot gasit scuze.La 9 jumate ma gandeam ca l'a tinut seful peste program sa rezolve cu proiectul ala despre care tot vorbeste mereu.Pe la 10 imi tot spuneam ca e prins in trafic.Dupa am realizat ca la ora aia nu poate sa fie cine stie ce trafic.La 11 m'am gandit ca poate a avut un accident.Daca ar fi avut un accident cu siguranta m'ar fi sunat cineva pana acum.La 12 grija s'a transformat in nervi.E un singur loc in care poate fi acum si acela este baruletul de vis a vis de biroul lui.Parca il si vad venind acasa cu scuzele de rigoare 'scumpo,am uitat,m'au luat baietii la o bere si stii cum e..'.
Am decis sa ne vedem de treaba.Am mancat,apoi Alice a spalat vasele in timp ce eu am cautat un film.Ne'am luat cate o bere si ne'am asezat pe canapea.Am vazut o vechitura cu Jane Fonda.Pe la 2 jumate am iesit pe balcon sa fumam o tigara.Cerul era negru ca smoala si nu stiu de ce dar mirosul imi aducea aminte de o biblioteca veche.Din cand in cand se auzea cate o alarma de masina si cate un greiere pierdut printr'un tufis.Nici urma de Adam.Pe la 3 am pus zavorul la usa.Sa vad cum mai intra nesimtitul ala acum!

E 5 si un sfert.Nu pot sa dorm.Alice a adormit in sufragerie pe canapea cu telecomanda sub ea si sonorul televizorului e dat tare.Am incercat de doua ori sa gasesc butonul de pe televizor ca sa'l sting si de fiecare data m'am lovit tare de tot de suportul de sticla,asa ca am renuntat.M'am straduit si sa o mut putin pe Alice din loc,in incercarea de a recupera telecomanda,insa fara succes.M'am dus in bucatarie si am facut o omleta.Nu stiu de ce am facut'o pentru ca nu imi e foame.Probabil ca din obisnuinta si din lipsa de ocupatie.
E 6 si deja nu mai suport.Alice s'a miscat si cumva a reusit sa schimbe programul.De jumatate de ora ma uit la un rus gras care il ridica in slavi pe Stalin.Am incercat sa o trezesc si am facut cat zgomot am putut.Am daramat intentionat chitara lui Adam de pe suport,am incalzit niste apa la microunde,am trantit farfuriile de aseara inapoi in dulapior,mi'am luat pachetul de tigari si cafeaua am tropait putin prin fata canapelei si la urma am iesit pe balcon trantind usa dupa mine.Alice nici macar nu s'a clintit.Mi'am aprins o tigara.Cerul e ca o rufa murdara pusa la uscat.Bate usor vantul si parca miroase a mare.Parca simt cum trece timpul pe langa mine.Si ma zgarie.Fiecare secunda parca imi cresteaza un pic pielea.Aproape ca ma ustura.Nu imi place sa stau singura pentru ca atunci cand sunt singura incep sa'mi analizez viata si nu sunt niciodata multumita de rezultat.Pornesc de la a incerca sa gasesc un scop vietii mele (inca lucrez la partea asta) si ajung la a ma gandi cum ar fi sa nu ai nimic de pierdut,sa poti sa risti,sa mergi pana la capat stiind ca nu lasi nimic in urma,sa nu te traga nimeni de maneca atunci cand faci ceva..Nu imi place sa fiu intrerupta,dar cand cineva intervine si ma scoate din sirul asta de lung intrebari este deobicei intampinat de un zambet larg si multumitor din partea mea.Din pacate Alice inca dormea asa ca am mai meditat vreo..5 tigari(imi place sa definesc timpul prin numarul de tigari pe care le'am fumat inloc sa presupun cat a trecut)..pana cand a sunat telefonul.Evident ca m'am impiedicat de masuta de cafea si n'am mai ajuns sa raspund.M'am invartit 2 tigari in jurul telefonului asteptand sa sune din nou.Era un numar necunoscut.Se facuse 8.Cine putea sa sune la 8 dimineata?Trebuia sa fie Adam cu o scuza.Ma intrebam ce a ales de data asta.Oricum,vroiam sa'i raspund numai ca sa pot sa'i inchid telefonul in nas,dar n'a mai sunat.Mi se facuse foame,dar nu aveam de gand sa mananc omleta de azi noapte asa ca am aruncat'o si mi'am spus ca imi fac alta.
Cum am ramas iar fara oua si fara tigari m'am imbracat si am fugit la magazinul din colt.
M'am strecurat printre oameni agitati si grabiti.Valul de oameni ma purta inainte si aveam senzatia ca nu'mi mai controlez corpul.Simteam nevoia sa ma opresc si m'am oprit.Uitandu'ma la ei m'au dezgustat.Ii vedeam ca pe niste gandaci din aceia de bucatarie care se urmaresc unii pe altii si merg mereu in grupuri,incapabili sa ia decizii singuri.Aceeasi expresie goala se regaseste pe fetele tuturor.Aceeasi cravata,acelasi palton,aceeasi palarie,aceeasi fusta,niciunul nu se deosebeste de celalalt prin nimic.Am cazut iar intr'unul din momentele mele de meditatie asupra lumii si am rasuflat usurata cand a sunat telefonul.Era Alice.Usurarea s'a evaporat imediat dupa primele ei cuvinte.Zee e in spital!!

luni, 6 iulie 2009

Chloé I

Cap I : Inceputul

De cateva zile incoace vara se poarta ca o toamna. O tot tine intr'o ploaie ce nu se mai termina.Dimineata e atat de frig ca am senzatia ca nu mai stiu sa merg.Ieri eram sa cad pe hol.Imi tot spun ca sunt lenesa ca sa stau mai mult in pat pana imi trece senzatia.Dureaza ceva pana imi aduc aminte cum se trage piciorul stang dupa dreptul si invers.Azi a durat mai putin.Sunt in picioare si e abia sase jumate.Trebuie sa fac curat,apartamentul asta e intors cu fundu' in sus.Nu,mai intai beau o cafea.Of sper ca nu s'a terminat cafeaua.Ce bine ca m'a dus capu' sa pun cafea suficienta pentru o cana, separat,pentru zile negre!Zile negre adica zilele in care am uitat sa merg la cumparaturi si nu am de niciunele.Deocamdata n'am pus deoparte decat putina cafea si un pachet de tigari.Ar trebui sa mai pun cate ceva la pastrare din cand in cand,asa..pentru urgente.Niste oua ar fi fost bune acum.Pentru asta insa..mi'ar trebui inca un frigider.De ce?pentru ca daca le vad,le mananc..Nu,nu e bine.Cred ca raman la stadiul de cafea si tigari pentru zile negre.Afara ploua groaznic.Cerul e murdar ca o carpa plina de praf si daca deschizi geamul simti izul de mucegai din atmosfera.Din fericire eu nu trebuie sa infrunt furtuna de afara si ma pot cufunda linistita in fotoliul din sufragerie cu o cafea in mana si o tigara in cealalta.Trebuie sa fiu cumpatata daca nu'mi doresc sa ma vad iesind pe ploaie si mergand pana la magazinul din colt dupa tigari.Desi am nevoie si de cafea si poate chiar de niste oua.As putea sa o chem pe Alice la mine si sa o rog sa'mi ia cate ceva de la magazin in drum spre mine.Ah,ce tot spun!Am uitat ca e plecata in vizita la ta'su in Bristol.Ta'su e fost colonel si nu prea ma place.Spune ca ii aduc aminte de fosta lui sotie,mama lui Alice: acelasi limbaj dezordonat,aceleasi gesturi si acelasi mers grabit.Spune ca sunt o influenta proasta pentru fiica lui.Daca ar stii doar ce face Alice..Firar!Mi'e dor de ea.Ma intreb cand s'o intoarce..Ar fi cazul sa fac un dus sau altfel ploaia asta ma va trimite inapoi in pat.
Minunat! Am impartasit dusul cu cativa dintre vecini.Nu de alta dar temperatura apei oscila intre cald si rece si asta se intampla numai cand mai face vreun vecin dus in acelasi timp.Cred ca imi aprind o tigara si verific corespondenta.Ma bucur nespus ca fata de vecinii mei eu nu trebuie sa plec la servici azi, ocolind baltile si evitand noroiul.Lumina,gazul..grozav alte facturi!..,"doriti sa va abonati.."..nu,nu dorim,..matusa Candence?! ce'o mai vrea si asta..si un bilet de la Adam!!"Salut scumpo,"..bla bla.."trebuie sa vorbim!Ne vedem la 7 jumate la intrarea in parc." SA VORBIM?O nu!Stiu ce inseana asta!Haide,nu,nu asta imi trebuie acum.Ce dumnezeu nu'i convine?!Sunt incoerenta si neatenta,neserioasa uituca,nepasatoare,intarzii mult si'mi rod unghiile,dar stia asta dinainte sa se indragosteasca de mine.Mi'a spus ca nu vrea sa ma schimbe.I'am spus ca fumez mult si ma enervez usor si mi'a raspuns ca ii place asta la mine.Am incercat sa'l conving ca e o idee proasta sa iasa cu mine,dar n'am reusit.Si m'am indragostit si eu de el,dupa ce l'am vazut cum imi zambea.In prima seara m'a condus pana in fata usii si m'a sarutat.Greu m'am abtinut sa nu'l invit inauntru.Imi ardeau obrajii si ardeam si eu cu ei in intregime.Mi s'a strans inima ca un pumn cand l'am vazut plecand si am fost gata-gata sa ies sa strig dupa el.Ce'i drept n'am avut niciodata prea mult noroc cu relatiile.Multe si dese dar nu durau prea mult.Rar treceam peste doua-trei luni.Alice m'a obligat sa nu'l invit inauntru din prima.Mi'a spus ca trebuie sa ma joc putin cu el inainte.Am acceptat pe moment pentru ca ma uitam la televizor si se pusese in fata ecranului si chiar era ceva interesant si nu puteam sa vad nimic de ea.S'a dat la o parte abia dupa ce am promis ca voi face cum imi spune ea.M'am tinut de promisiune si l'am mai tinut pe jar cateva zile.A meritat insa.Dupa ce l'am invitat inauntru n'a vrut sa mai plece.A ramas o saptamana.O saptamana in care am fost rupti de realitate,doar noi doi.Am inceput sa ne vedem constant dupa aceea.Alice a avut dreptate!S'au implinit deja 4 luni de cand suntem impreuna.Urmeaza sa ne mutam impreuna peste doua saptamani.Ne'a luat o vesnicie sa gasim un apartament.Totul e tare mic si scump.Am gasit in final unul pe placul amandurora.Ce naiba vrea?Sper sa nu fie ce cred eu.Vremea asta oribila m'ar tine in casa langa cutiile de inghetata mult mai mult timp decat imi aloc deobicei depresiilor post-relatii.Cred ca o sa citesc si scrisoare matusii Candence..ce poate fi mai rau de atat?Imi retrag cuvintele.A murit unchiul J. Se pare totusi ca nu moartea sa prezinta focalul de interes al scrisorii ci mai degraba faptul ca eu nu am fost sa'l vizitez anul acesta deloc, nu l'am sunat si pe deasupra am avut si nesimtirea sa nu particip la inmormantarea lui, dupa cum a tinut matusa mea sa sublinieze.Probabil ca am ratacit prima scrisoare de la Candence.Am senzatia ca ma invinuieste pe mine pentru moartea sotului ei. Nu ar mai fi murit daca ii dadeam eu telefon sau cum? In fine..

E 7.Ar cam trebui sa plec.S'a oprit ploaia in sfarsit.Imi iau totusi umbrela cu mine.Cheile,tigarile,telefonul..gata.Bafta mie! Mirosul de mucegai nu a parasit aerul ba chiar acum este amestecat cu unul de caine ud.Am mers jumate de strada numai pe bordura ca sa evit baltile.De noroi am scapat momentan.S'a facut 7 si un sfert.Grabesc pasul ca sa nu intarzii si de data asta.Orasul gri se reflecta in apa de pe jos.Era destul de intunecat oricum,din cauza norilor plumburii,iar acum a inceput sa se intunece progresiv.E 7:40 si am ajuns la intrarea in parc.Imi aprind o tigara ca sa prind curaj.Sprijinit de gard chiar in fata mea sta el.Mi'a zambit cand m'a vazut.Nu e zambetul lui.E un zambet trist.E clar!Respir adand si pasesc rar spre el.
A urmat un "buna scumpo" si apoi un lung sir de evenimente.N'am reusit sa ma concentrez sa inteleg tot ce spunea.Eram pierduta in gandurile mele.Am inteles clar insa cand mi'a spus ca pleaca,se muta in Londra pentru doua luni..cu serviciul cica.Stiam ce inseamna asta.Un fel de adio camuflat intr'un "ne vedem curand"!"Nu o sa se schimbe nimic","..o sa fie bine","..sa nu uiti ca te iubesc..".Am fugit.Asta e ultimul lucru pe care l'am auzit spunandu'l.N'am mai suportat.Am intrat in parc si am mers repede pe o alee ingusta,m'au plesnit crengi peste fata si abia la urma am aflat de ce'mi venea sa plang.Intr'un final au inceput sa ma usture si plesniturile de crengi.Imi intrase in cap un gand, de care nu puteam scapa,ca eu sunt de vina pentru toate.Eu sunt de vina pentru ca Adam ma paraseste,pentru ca Alice pierdea timpu la taica'su,pentru ca taica'su se despartise de maica'sa,pentru ca ploua mai tot timpul,pentru ca unchiul J a murit,pentru ca tot orasul e ud si enervant asemenea unui batran morocanos,pentru ca viata mea este de multe ori un dezastru.
E 9 si cerul e negru ca smoala.S'a intunecat devreme.Din cauza vremii am senzatia ca o sa sarim peste toamna si din vara o sa trecem direct in iarna.Nu mai sunt suparata.Inca mai cred ca eu sunt de vina pentru toate,dar m'am impacat cu gandul asta.Ma indrept spre casa.O sa trec pe la magazin sa iau ce'mi trebuie inainte sa ajung acasa.Sper ca nu au inchis inca!
Pentru a doua oara in decurs de o 2 ore mi'a venit sa plang.Cand am ajuns acasa in fata usii zacea un imens buchet de maci,cu un biletel.."vii cu mine?"

miercuri, 15 aprilie 2009

Aberatie?

M'am gandit eu cum ar fi daca intr'o buna zi plimbandu'ma pe strada as putea sa ma intalnesc cu mine.Cum ar fi sa ma plimb pe o alee din cismigiu si deodata sa o vad pe ariadna venind din directia opusa?As fi extrem de uimita (defapt..daca intr'adevar s'ar intampla chestia asta..cel mai probabil as avea un zambet larg pe fata, foarte mandra ca am putut sa prezic evenimentul..) revenind..cred ca as studia'o indelung pe ariadna, analizand'o din cap pana'n picioare. De comunicat nu cred ca as incerca sa comunic pentru ca intotdeauna am crezut ca din cauza temperamentului..de foc nu m'as putea intelege niciodata cu mine.M'am gandit totodata la o situatie mai complicata: daca intr'o buna zi plimbandu'ma pe o alee din Cismigiu m'as intalni cu ariadna care la randul ei s'a intalnit cu ariadna..? Foaarte dubios! Dar daca intamplator ar trece pe aceeasi alee o cunostiinta,x. Ce oare ar putea pricepe creierasul lui x vazand trei ariadne in acelasi timp si spatiu.Si daca plimbandu'se pe o alee din Cismigiu x s'ar intalni cu x care la randul lui s'a intalnit cu trei ariadne..? Na poftim situatie..



P.S.
  • sunt obostia.probleme cu catelu.petrecut aproape 2 zile la clinica cu el.deci se explica..
  • sper ca maine..defapt azi nu ploua.am de umblat si nu doresc sa umblu cu umbrela dupa mine.
  • oamenii sunt prosti.bine nu toti,dar marea majoritate ..ahem!
  • sper sa imi aduc aminte sa ii raspund lu m
  • sper sa dorm..macar putin!

vineri, 10 aprilie 2009

Gedanke

I
Amintirea unei clipe mi-a furat o zi intreaga
Ce greu mi-a fost,gandul sa-l opresc aici
Pe drumuri albastre alearga strengarul
E simplu sa-l pierzi dar mai greu de gasit..

II
Amintirea unei clipe mi-a furat o zi intreaga
Ce greu mi-a fost,gandul sa-l opresc aici
Pe drumuri albastre a tot alergat hoinarul
E greu de-amagit dar usor de pierdut..

III.
Amintirea unei clipe mi-a furat o zi intreaga
Ce greu mi-a fost,gandul sa-l opresc aici
Pe drumuri albastre a tot alergat hoinarul
E simplu sa-l pierd dar mai simplu sa-l uit..

duminică, 5 aprilie 2009

19 Things that i loved about him

1.His almost-translucent skin through wich you coud easily see the very essence of him running through his veins

2.His love for the ocean, and for what it hides within it's depths

3.His scent that disturbed me but also delighted me.He smelled like ripe apricots,black coffe,a bit of violet,some chocolate and something else, something spicy almost biting

4.His 'smoke,drink and never think' way of life

5.His love for walking barefoot into the garden,on a humid night under the crescent moon

6.His slightly freckled shoulders under the moonlight

7.His lips that tasted as delicious as a butter and honey on fresh french bread

8.His odd habbit of waving to someone he had never met before as if he had just spotted an old buddy

9.His sticky personality

10.His ability to soak words like 'time' or 'commitment' out of his lexicon

11.His milk-like white teeth perfectly joined in one hell of a smile

12.His lack of manners

13.His deep blue eyes and jet black hair

14.His perspective of life 'life is short,but it's wide'

15.His breath that was like cold lemonade on a hot summer day

16.His few lovely-shaped bruises and scars

17.His love for books,for what they felt like,for what they smelled like,for the simple image of black letters marching across the white pages

18.His cotton-like soft skin that made me tremble every time he touched me

19.His tall, thin body when he had wrinkles of sleep and smelled like cotton and dreams

joi, 19 martie 2009

Note to self

Eu chiar am o problema:))
De fiecare data cand am ceva de facut gen invatat/scris eseu/tradus chestie/rezolvat chestie sau mai stiu eu ce..ma napadesc brusc amintirile sau ma loveste din plin dorul de a scrie ceva(altceva decat ceea ce trebuie).Asa ca scriu pe blog.

[note to self] : stop doing everything else BUT what you're supposed to do!!

Maine o sa fie soare

Pentru ca..eram fericita

Era tarziu.Stateam acolo sus,pe acoperisul de la terasa.Pe cerul negru atarnau cateva stele.Nu era nici prea cald, nici prea frig.Vantul se juca usor prin parul meu.Tu ma tineai in brate.Imparteam un cearceaf si o cafea.Din cand in cand iti plimbai buzele pe gatul meu.Te jucai cu mine si ma muscai usor.Icneam de durere; o durere combinata cu placere.Ma faceai sa nu mai vreau sa plec din bratele tale.Imi sopteai cate ceva si eu chicoteam.Ne aprindeam cate o tigara si priveam in gol.Eram doar noi doi si restul lumii,dar pentru cateva momente am fost doar noi, doar noi doi.Acele cateva clipe in care totul parea sa fie la locul lui,in care nu exista inceput si sfarsit,cald sau rece,alb sau negru.Aveam o stare generala de bine si cate un zambet larg lipit de fata.Orice avea sa se intample in viitor nu ne pasa,aveam un sentiment ..un sentiment ca totul avea sa fie in regula..

Iti mai aduci aminte?Iti mai aduci aminte cum e cand esti fericit?Cand nu iti pasa daca e azi sau maine?Cand iti vine sa urli, dar simti ca nu ar fi indeajuns; cand aproape iti vine sa plangi?Cand stii ca totul o sa fie bine; cand stii ca maine o sa fie soare?..

Mi'e dor.



Pentru ca atunci eram fericita..

luni, 16 martie 2009

Tot ce trebuie sa stii ..

este ca:

La petrecere,la servici,la spectacol,in principiu in orice loc public este imperios necesar ca femeile sa care in poseta un bidon de doi litri de detergent cu balsam Perwoll.

Absolut orice medicament va avea efect instantaneu.

Imediat dupa ce a fost spalat cu produsul recomandat, parul se va misca in slow motion.

In magazinul de antichitati se serveste si cafeaua.

In curand aroma gelului de dus va trece de la iaurt,lapte si piersici la branza,chiftele,placinta de mere si tot asa.

Party party

Oficial s-a incheiat weekendul de party party.Nebunie curata ce s-a lasat cu dureri de cap si cu un miros de fum mai puternic impregnat in haine ca niciodata, niste picioare care refuza sa se mai miste si o vanataie frumusica pe gat care cu ajutorul unui strop de fond de ten va disparea complet din vazul poporului.La urma urmei o singura data in viata implinesti 19 ani asa ca it was all worth it!Sa ne traiesti mandrule!Doua zile geniale petrecute cu aceiasi oameni care stiu sa se distreze si care ar fi capabili sa incalzeasca si o frapiera cu glumele si caldura atmosferei pe care o creaza.De mentionat ca nu am ratat ocazia de a face omleta in jur de 5 dimineata,dupa bunul meu obicei(detalii mai tarziu).Ma duc sa-mi fac o cafea.Va iubesc!

joi, 12 martie 2009

Copilul

[Alta pauza pentru ca am descoperit ca mai am alte 5 pagini de invatat si in plus,m'am plictisit.Asta e un post mai vechi,putin modificat, de pe fostul blog]


Sunt copilul rebel din tine.Copilul nebun pe care il auzi cantand in adancul fiintei.Copilul aiurit care danseaza adesea'n ploaie.Copilul care iubeste viata.Copilul care nu se plictiseste niciodata.Copilul care isi pune intrebari, dar nu cauta raspunsuri.Copilul pe care il gasesti zambind mereu.Copilul care isi adora anormalitatea.Copilul fara regrete.Copilul fara interese.Copilul fara vise, fara dorinte.Copilul prost crescut caruia nu ii pasa.Copilul care uneori vorbeste doar de dragul de a vorbi.Copilul ce rade mereu.Copilul unic.Copilul ce adora noptile petrecute pe acoperisul casei cu niste prieteni si cateva sticle de bere.Copilul care isi traieste pur si simplu, viata.Nu ma astept ca tu sa intelegi.Nu ai cum sa intelegi.Esti prea ocupat pentru a observa lucrurile marunte.Iar viata e un sir de astfel de lucruri.Cum am mai spus, tu nu ai cum sa intelegi.Esti prins intr'un univers paralel.Ai putea sa cobori inapoi in lumea aceasta,a mea,dar tot nu ai intelege.De ce?. Pentru ca nu mai esti copil. Asta ai vrut de la inceput,nu'i asa? Sa cresti, sa te schimbi.Recunosc,..eu..ma grabesc sa traiesc, dar..vreau sa raman acelasi copil de pana acum.Acelasi copil rebel.Acelasi copil..

A fi online sau offline?aceasta e intrebarea..

M'am hotarat in sfarsit sa postez ceva.Mai am 5 pagini de invatat la psiho si nu mai imi arde de nicio culoare asa ca fac o mica pauza (binemeritata de altfel).


In ultimul timp primesc din ce in ce mai des replica "AH,iar n'ai fost aseara pe mess.." insotita de o privire dezaprobatoare ce este probabil menita sa ma faca sa ma simt prost.Ma gandeam eu, cum as putea sa le explic eu acestor oameni (in asa fel incat sa si priceapa) ca mie mi se cam rupe.DA dragii mei,NU am fost online pentru ca spre deosebire de voi eu am ceva ce se numeste viata! Cum sa fac eu omu' sa priceapa ca desi in cursul zilei de azi la intrebarea 'o sa fii pe mess' am raspuns 'ok' ,in drum spre casa m'am intalnit cu un prieten si am mers la o cafea tarzie, am trecut si pe la magazin sa'mi iau tigari, l'am vazut pe x in coltul blocului si am zis sa'l salut, m'a sunat y sa ma intrebe daca am chef de o plimbare (de ce nu? mi'ar prinde bine putina companie), m'a sunat si vara'mea sa ma intrebe daca trec pe la ea sa o ajut cu mutatul mobilei prin casa si tot asa. Nu pricep ce atata tam-tam.Nu am fost pe mess la 9-9 30 cand te'ai culcat tu pentru ca eu am ajuns abia la 12 jumate acasa.Pricepi?Si in plus..n'a murit nimeni.Poti la fel de bine sa'mi spui si a doua zi ceea ce tineai din tot sufletul sa'mi spui pe mess.Dezamagirea profunda este atunci cand fac un efort sa ma conformez si sa fiu acasa la ora potrivita si sa intru pe mess dupa cum am promis si am parte de conversatii tampite de genul :

"proasta: hey ce faci?
k: nimic interesant.spune'mi ce vroiai..
proasta: aa pai nimic in special..sa vorbim atat
k: hm ok..despre?
proasta: aa pai nu stiu.ce mai faci?
k: m'ai mai intrebat acum 5 minute
proasta: aa da.zi tu ceva......
k: wtf.credeam ca aveai ceva de zis
proasta: aa nu"

aceasta fiinta este o fosta colega de generala (de care sincer uitasem pana a inceput sa ma sune din naiba stie ce motiv) care m'a terminat efectiv cu apeluri si sms-uri la intervale regulate prin care ma ruga sa intru pe mess.Na,poftim..am intrat!

Deal with it!Si asa imi pierd noptile pe net pentru ca am probleme cu somnu si din lipsa de ocupatie pe timpul noptii mai caut,mai citesc,mai scriu una,alta.In concluzie ai trei variante ori te rogi sa intru, ori stai pana mai tarziu ca pana la urma tot o sa fiu on,ori ma suni si imi zici ce te roade.Simplu nu?



Ma intorc la psiho acum:D